Pagina curenta: Home Regiuni turistice

Vacanta TV - Turism in Romania

Vacanta TV

Dobrogea

Dobrogea este un habitat istoric si geografic care face parte din teritoriul Romaniei si Bulgariei, teritoriul dintre Dunare si Marea Neagra. Regiunea era cunoscuta in trecutul istoric sub numele de Dacia Pontica sau Scitia Minor. Din punct de vedere administrativ cuprinde in Romania judetele Tulcea si Constanta iar in Bulgaria - Dobrici si Silistra.

Principalele orase sunt: Constanta, Tulcea, Medgidia si Mangalia, la care se adauga numeroase sate si statiunile balneo-climaterice si de vacanta de pe litoral: Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud (odinioara Movila), Costinesti, 23 August (odinioara Tatlageac), si, la Comorova (la nord de Mangalia) intreaga salba de statiuni numite Neptun, Saturn, Olimp, Jupiter, Venus si Aurora; la sud de Mangalia mai gasim 2 Mai si Vama Veche. Numeroase alte sate de vacanta destinate vacantelor si perioadelor de relaxare de gasesc la limane (Histria, Ovidiu, Techirghiol) sau la Dunare. Dobrogea este marginita in partea de nord-est de frumosul habitat al Deltei Dunarii. De asemenea, pe teritoriul Bulgariei, regiunea detine orasele Bazargic si Silistra si situri turistice de patrimoniu natural si istoric: Albena, Balcic, Cavarna, Caliacra, Sabla.

Amplasare geografica

Dobrogea este limitata la nord de Delta Dunarii de Muntii Macinului, la est, la vest de Marea Neagra, si la est de cursul inferior al Dunarii. Dobrogea cuprinde in nord-estul Bulgariei regiunile Dobrici si Silistra. Apele curgatoare de pe teritoriul ei sunt, sunt putine la numar, scurte, cu un debit mic, ele se varsa in lacurile de pe tarmul Marii Negre. Cele mai importante rauri sunt: Taita, Telita, Slava, Casimcea. Lacurile existente sunt sarate, dintre care se pot aminti: Techirghiol, Babadag, Golovita, Tasaul.

Istorie

Asezata la rascrucea a doua drumuri dintre care unul unea Marea Nordului cu Marea Neagra strabatand Europa centrala iar celalalt porturile Mediteranei orientale cu ale stepelor pontice, istoria i-a harazit Dobrogei de-a lungul veacurilor o soarta zbuciumata. Rand pe rand s-au perindat armatele persilor, apoi cele romane iar mai tarziu invaziile popoarelor migratoare au fost urmate de stapanirea musulmana, Dobrogea devenind intre timp drumul de invazie al armatelor din stepele Rusiei spre Balcani si Constantinopol. Astfel vechiul leagan al poporului roman s-a cufundat in intunericul barbariei. Abia dupa 1877 Dobrogea s-a trezit din nou la lumina pacii si dezvoltarii, din care trei ultime valuri de salbaticie in anii 1916-1918, 1940-1944 si 1945-1989 pareau ca voiesc s-o smulga din nou.

Dobrogea a fost un teritoriu locuit din cele mai vechi timpuri. Cercetarile arheologice au evidentiat existenta obiectelor din eneolitic din cultura Gumelnita si dezvoltarea in neolitic a culturii Hamangia (cunoscuta in special datorita statuii numita „Ganditorul de la Hamangia”).

In secolele VI - IV i. Chr. litoralul Marii Negre este colonizat de greci. Pe teritoriul Dobrogei de azi sunt intemeiate coloniile Histria, Callatis si Tomis. Coloniile grecesti se organizeaza dupa modelul polis-ului grecesc. Initial Histria era cea mai prospera dintre colonii, insa, ca urmare a impotmolirii golfului, decade, si Tomisul devine cea mai importanta cetate de pe malul de vest al Marii Negre. Coloniile isi exercitau influenta asupra unui teritoriu mai larg decat cel al cetatii propriu-zise.
In aceeasi perioada incep sa se constituie si formatiunile statale ale getilor. Inscriptiile de la Histria mentioneaza relatii cu "regii" geti Zalmodegikos si Rhemaxos (sec. III i. Chr). Catava vreme, cetatile dobrogene se confruntara cu stapanirea persilor, apoi, in perioada elenistica, se aliara cu Regatul Pontului, puterea dominanta in Marea Neagra, inainte de a trece sub stapanirea Romei in anul 46, fiind incluse in provincia romana Moesia.

In antichitate, Dobrogea era cunoscuta sub denumirea de Scythia Minor (denumire romana). Unii istorici folosesc si denumirea de Dacia Pontica. Numele actual vine de la Despotul Dobrotici din sec. 14. Istoricul antic grec, Pliniu cel Batran, sustinea ca teritoriul dintre Dunare si Marea Neagra era populat de geti, pe care romanii ii numeau daci. Scitii au venit mai tarziu, si acelasi Pliniu cel Batran, sustinea ca scitii aveau aceeasi origine ca si geto-dacii. In final, urma scitilor se pierde printre daci.
Provincia joaca un rol important in sistemul de aparare a Imperiului Roman, constituind parte a limesului danubian.

Crestinandu-se, puterea romana devine bizantina. Odata cu sosirea Slavilor si Bulgarilor care le disputa teritoriul Bizantinilor, Dobrogea dobandeste un grad crescand de autonomie si mai apoi devine independenta (cu seria de conducatori Dimitrie, Satza, Tatos, Seslav, Balica, Dobrotici, Ivanco), fiind alipita Tarii Romanesti de catre Mircea cel Batran.

Deoarece in secolele XIV-XVI, Imperiul Otoman avansa spre Europa centrala, Dobrogea era o posesiune periferica, fara o mare importanta strategica sau economica. Ea facea parte, din punct de vedere bisericesc, din Exarhatul Proilavon, cu sediul la Braila, care cuprindea si Bugeacul. Dar pe masura ce treceau anii, numarul musulmanilor crestea, ajungand sa fie pe alocuri majoritari. In multe locuri, cultura dispare in profitul ciobanitului extensiv, fostele orase de coasta devin simple sate de pescari, in locul lor se dezvolta Babadagul si Medgidia ca targuri rurale. Ciobani din Ardeal, Moldova, Tara Romaneasca transhumeaza in fiecare iarna aici, multi dintre ei (Mocanii) stabilindu-se definitiv si amestecandu-se astfel cu Romanii dobrogeni (Dicienii). Aceasta situatie continua si in perioada de inceput al declinului puterii otomane (sec. XVII). Situatia se modifica insa dramatic, odata cu extinderea teritoriala a Imperiului rus. In secolele XVIII-XIX, Dobrogea devine un camp de batalie intre Turcia si Rusia. Situatia se agraveaza dupa anul 1812 cand Imperiul rus anexeaza Basarabia astfel ca Dunarea devine frontiera intre Rusia si Turcia. Cu acest prilej Sultanul si Tarul fac un schimb de populatii: Tatarii Nogai si Turcii din Bugeac vin in Dobrogea in locul unui numar echivalent de Bulgari si de Gagauzi care se stabilesc in sudul Basarabiei.

Dobrogea devine parte a Romaniei dupa independenta, prin decizia Congresului de la Berlin (1878). Integrarea Dobrogei in Regatul Romaniei a sporit importanta provinciei, deoarece asigura iesirea la mare a statului roman. Astfel se construieste Podul de la Cernavoda pentru asigurarea legaturii feroviare directe cu restul tarii, iar orasul Constanta devine principalul port la Marea Neagra.

In perioada interbelica continua procesul de modernizare a Dobrogei, insa conditiile sunt fundamental schimbate. Porturile din nordul Dobrogei (in special Sulina si Tulcea) decad in conditiile reducerii dramatice a comertului si navigatiei pe Dunare. Constanta continua sa ramana principalul port la Marea Neagra insa orasul este la randul sau afectat de scaderea volumului comertului si incertitudinile legate de noul statut al navigatiei prin stramtorile Bosfor si Dardanele.

Perioada comunista a fost deosebit de grea pentru Dobrogea. Autoritatile comuniste au facut presiuni asupra taranilor pentru a colectiviza regiunea, astfel ca in anul 1955, Dobrogea a fost declarata prima regiune colectivizata a Romaniei (Nicolae Ceausescu si-a facut aici o parte din cariera). Aceasta politica a ruinat satele Dobrogei si a determinat un exod rural masiv spre centrele urbane, in special spre Constanta. In aceste conditii, si in Dobrogea au existat grupuri armate de rezistenta contra puterii comuniste. Dintre acestea cel mai semnificativ a fost grupul Haiducii Babadagului, care a actionat in perioada 1949 - 1952.

De asemenea, in 1949, conducerea comunista a Romaniei a organizat construirea canalului Dunare - Marea Neagra, folosind in special detinuti politici, supusi unui regim de exterminare. Construirea canalului a fost abandonata in anul 1955. Lucrarile la Canal au fost reluate in anul 1975 si au fost incheiate in anul 1984. In anul 1986 a fost dat in folosinta Canalul Poarta Alba - Navodari.
In perioada de dupa 1989, Dobrogea a suferit pe fondul general al crizei generale a economiei romanesti. Disparitia flotei comerciale romane, declinul general al navigatiei pe Dunare ca urmare a razboaielor din fosta Iugoslavie, pierderea locului privilegiat al portului Constanta, de principal punct de tranzit al exporturilor romanesti si declinul turismului la Marea Neagra au afectat negativ economia Dobrogei.

Clima

Cea mai mare parte a Dobrogei are un climat de ariditate, cu temperaturi medii mari (10 - 11C), temperaturi ridicate vara (22 - 23C), precipitatii reduse (in jurul valorii de 400mm/an), zile tropicale si secete frecvente; bate frecvent Crivatul, geros iarna si uscat vara. Spre litoral exista un climat cu influente pontice, mai moderat termic, brize diurne si insolatie puternica.

Temperatura medie a lunii celei mai reci (ianuarie) este pe cea mai mare intindere de -1 - -2C, dar in extremitatea sud-estica (zona Mangalia) este pozitiva: acest areal din apropiere de Mangalia este asadar cea mai calduroasa regiune iarna.

Amplitudinea termica anuala este destul de diferentiata; 23 – 24C in jumatatea "dunareana" a Dobrogei si 21 - 22C in jumatatea "maritima" a climatului litoral. In mod similar se ajunge pe litoral la 10-20 zile tropicale, fata de 30-40 zile spre Campia Romana.

O particularitate climatica a Dobrogei este ca zona litorala (alaturi de Delta Dunarii) este cea mai secetoasa regiune din tara, cu precipitatii mai mici de 400mm/anual in interiorul podisului.

Atractii turistice

In partea sa estica este bordata de o salba de statiuni pe litoralul Marii Negre (Costinesti, Mamaia, Saturn, Venus, Aurora, Jupiter, Neptun, Olimp) cu plaje intinse, nisipuri si ape sarate. Pe o lungime de 24 km, litoralul prezinta, pe langa aceste statiuni de agrement, si unele statiuni in care se pot face multiple tratamente medicale (Mangalia, Eforie Sud, Techirghiol si Eforie Nord). Pamantul Dobrogei este presarat cu monumente arheologice cu semnificatii istorice pentru poporul roman (cetatile Tomis, Callatis si Histria din secolul al VII-lea i.Chr. si cele de la Enisala si Mahmudia; complexul de la Adamclisi cu monumentul Tropaeum Traiani s.a.), cu rezervatii naturale forestiere, de dune si de speologie (pesterile Gura Dobrogei, La Adam si Limanu, cu relicve preistorice), precum si o suita de podgorii celebre (Murfatlar, Niculitel, Sarichioi).

Un obiectiv turistic aparte al Dobrogei, al doilea ca marime in Europa (3446 kmp), il reprezinta Delta Dunarii, rezervatie a biosferei, cu milioane de pasari din diverse zone ale lumii (zona polara, sudul Africii, Asia, Europa de Vest si litoralul Mediteranei), care poposesc aici periodic sau sunt in trecere. Grindul Letea, rezervatiile si coloniile de pasari de la Perisor-Zatoane, Uzlina-Crisa, Golovita si Insulele Sacalin (denumite "raiul pasarilor") sunt de asemenea, unele dintre obiectivele turistice a le acestei zone care nu trebuie sa fie ocolite de calator.