Pagina curenta: Home Obiective turistice Manastiri

Vacanta TV - Turism in Romania

Vacanta TV

Manastirea Arnota

Manastire de calugari
Staret: tine de Manastirea Bistrita
Adresa: Costesti, jud. Valcea
Ctitor: Matei Basarab
Anul zidirii: 1634
Hramul: Sf. Arhangheli Mihail si Gavril

Iniţial, mănăstire de călugări, din anul 1999, se transformă în mănăstire de maici, dependentă de stăreţia Mănăstirii Bistriţa (judeţul Vâlcea).

Este construită de domnitorul Matei Basarab între anii 1633-1634. Se află pe un versant de munte vis-a vis de mănăstirea Bistriţa. Este foarte greu de ajuns, datorită cotei ridicate unde se află. În prezent accesul auto este favorizat de şoseaua de acces a carierei de calcar existentă lângă lăcaş. Studiile au constatat că este construită pe locul unde au mai existat biserici.

Legenda spune ca Matei Basarab fiind urmărit de către turci se refugiază pe un platou al muntelui unde se afla un lac montan cu mult stufăriş, datorat şi faptului că locul se afla pe versantul de sud beneficiind de mult soare. În preajma lacului existau ruine a unor biserici şi hotăreşte că dacă o să scăpe, o să ctitorească o mănăstire.

Între anii 1705-1706, domnul martir Constantin Brâncoveanu cu ocazia reparaţiilor ce s-au impus, a construit un pridvor cu turlă în deja cunoscutul stil Brâncovenesc. A refăcut pictura originală şi a confecţionat catapeteasma, o reală operă de artă a stilului. Actualmente aceasta se află la Muzeul Naţional de Artă din anul 1913. Uşa de la intrare din lemn de castan deţine o inscripţie în limba slavonă cu următorul conţinut :„ Aceste uşi le-a făcut Constantin Brâncoveanu vel-logofăt”. Aici în pridvor se mai poate vedea o pictură refăcută la acea vreme odată cu construirea lui, pictură aflată pe peretele de la intrare şi care reprezintă portretul lui Matei Basarab executată în jur de 1644.

O altă renovare a mănăstirii s-a făcut de către Barbu Ştirbei între anii 1852-1856, când a parte a chiliilor au fost dărâmate datorită stării de ruină la care se prezentau. În locul lor a construit alte clădiri pe baza unor proiecte făcute de arhitecţi.

În anul 1934 s-au făcut noi reparaţii, s-au construit noi chilii şi ce a fost mai important a fost amenajarea unui muzeu cu odoarele sfântului lacaş.

Cea mai mare renovare a avut loc între anii 1954-1958 când s-a făcut consolidarea totală a clădirilor, s-a drenat apa, s-a introdus apă curentă la chilii şi s-a reabilitat sistemul de încălzire.

Mănăstirea Arnota este locul de veci a ctitorului ei Matei Basarab şi a tatălui său Danciu vel-vornic. Danciu vel-voievod, oştean important al primului unificator al românilor Mihai Viteazul, a căzut în luptele de la Turda în anul 1604. A fost îmormântat la Alba Iulia şi rămăşitele pământeşti la 1648 şi reîngropate în pronausul bisericii. Matei Basarab, decedat la 9 aprilie 1654, îmormântat iniţial la Târgovişte, este adus şi el la Arnota în urma răscoalei Seimilor şi depus tot în pronaus.