Pagina curenta: Home Regiuni turistice

Vacanta TV - Turism in Romania

Vacanta TV

Banat

Cu forma sa de patrulater conturat de rauri (Dunare, Mures, Tisa, culoarul Cernei), precum stravechiul Eden, si cu o suprafata comparabila cu cea a Belgiei de azi (aproape 30.000 kmp.), Banatul a fost, pe rand, prin diversele sale zone, o provincie disputata de regalitatea Ungariei, de taratul bulgar, de formatiuni pre-statale si statale romanesti (intre secolele IX-XIV), cu frontierele mereu expuse.

Amplasare geografica

Regiunea Banatului se gaseste in partea vestica a tarii si este compusa din judetele Caras-Severin, Timis si Arad. Judetul Caras-Severin se afla in extremitatea vestica a Romaniei, in bazinul raului Timis, la granita cu Iugoslavia si Ungaria.

Cai de acces

Banatul este strabatut de magistrala feroviara 1 care leaga Bucuresti de vestul tarii. Caile ferate dateaza din a doua jumatate a secolului al XIX lea, linia Jimbolia-Timisoara fiind construita in 1857 (prima din tara cu o lungime de 787 km). De asemenea, vestul tarii este traversat de drumul european E 70 de la Belgrad-Giurgiu (562 km pana la Timisoara) si cu deviatie pe E 81 pana la Sibiu-Sebes-Cluj-Napoca-Zalau-Satu Mare, iar din Sebes pe drumul european E 64 spre Deva-Arad. In regiunea Banatului se regaseste Canalul Bega, singurul navigabil dintre raurile interioare ale tarii. Transportul aerian s-a dezvoltat datorita aeroporturilor din marile orase: Timisoara (aeroport international) si Arad.

Scurta descriere geografica

In fiecare judet din regiunea Banatului predomina un relief aparte. Astfel judetul Caras-Severin prezinta sectoare montane care apartin atat Carpatilor Meridionali (Muntii Godeanu, Tarcu, Cerna, Mehedinti), cat si Carpatilor Occidentali (Muntii Banatului). In partea de sud-vest se afla Defileul Dunarii, cu ingustarile de la Bazias, Pescari si Drencova. Judetul Timis se caracterizeaza in cea mai mare parte printr-o zona de campie, avand doar in partea de est Muntii Poiana Rusca. Judetul Arad apartine tot unei zone de campie - Campia de Vest, trecerea spre Muntii Apuseni facandu-se prin intermediul unei zone deluroase - Dealurile de Vest.

Istorie

Un fapt important din istoria Banatului il reprezinta perioada ducatelor (voievodatelor) de la sfarsitul secolului IX d.Hr si inceputul secolului X d.Hr. Pe la mijlocul secolului al XII lea si inceputul secolului al XIII lea, zona Banatului este colonizata cu populatie germana, fiind adusa astfel o populatie, originara din Renania, Luxemburg si Flandra. De-a lungul mai multor secole, Banatul s-a aflat sub stapanire maghiara. In timpul domniei lui Basarab I (1324-1351) in culoarul Timis Cerna, a avut loc batalia de la Posada (1330) intre armata romaneasca si cea maghiara. Romanii au obtinut o victorie foarte importanta in fata invadatorilor condusi de principele Carol Robert de Anjou. Un episod important in istoria acestei regiuni il constituie si numirea lui Iancu de Hunedoara, voievod al acestei regiuni. Pana la moartea sa, timp de cinsprezece ani, el a luptat impotriva puterii otomane, incercand sa faca front comun cu celelalte provincii romanesti. Un astfel de exemplu il constituie stralucita izbanda a lui Iancu de Hunedoara impotriva sultanului Mehmed al II lea, cuceritorul Constantinopolului, la Belgrad (1456-1457). De-a lungul timpului, tinutul Banatului a cunoscut mai multe stapaniri straine. Dupa al doilea razboi ruso-turc, Banatul a fost ocupat de austrieci. In aceasta perioada au fost colonizati din provinciile europene Alsacia, Lorena si Bavaria germani, cehi, italieni si slovaci. Influenta civilizatiei germane se resimte in stilul arhitectural si edilitar al localitatilor (strazi largi si drepte si casele ascunse in spatele unor porti mari de fier sau de lemn). Orasul Timisoara se dezvolta foarte mult, fiind considerat Mica Viena a Romaniei. Dupa Primul Razboi Mondial si unirea cu Regatul Romaniei (1918), urmeaza o perioada prospera in care se infiinteaza primele intitutii de invatamant superior si creste numarul institutiilor culturale.

Clima

Regiunea Banatului prezinta un climat temperat continental, moderat in partea nordica si cu influente submediteraneene in partea sudica. In partea nordica predomina vanturile de vest, care aduc cantitati importante de precipitatii dinspre Oceanul Atlantic. Partea sudica a Banatului se caracterizeaza prin veri calde si ierni blande, bogate in precipitatii.

Atractii turistice

Baile Herculane se inscriu printre obiectivele turistice de exceptie ale Banatului facand parte din Parcul National Valea Cernei Domogled. In perioada civilizatiei romane, statiunea Baile Herculane a constituit un important punct de atractie pentru aristocratia Romei antice. Avand un patrimoniu istoric remarcabil din timpul romanilor, statiunea impresioneaza prin numeroase vestigii-apeducte, statui, bai dar si un patrimoniu natural cu miraculoase izvoare termale.

Cheile Nerei se intind pe o lungime de aproximativ 25 de km si sunt alcatuite dintr-un relief accidentat, pereti abrupti, vai adanci.O atractie deosebita o reprezinta Lacul Dracului, unde conform legendei s-ar fi aruncat diavolul in urma unui pariu pierdut cu un mosneag istet care-si pastea caprele in apropierea apei.

Muntele Mic,masiv ce face parte din Muntii Tarcu , ocupand partea de nord-vest a Carpatilor Meridionali. Masivul are un crestet bombat ce atinge totusi 1806 m oferind impreuna cu intreg masivul Tarcau peisaje panoramice. In vaile glaciare, dupa retragerea ghetarilor se intalnesc lacuri de origine glaciara care contribuie la pitorescul acestor zone. Din punct de vedere climateric zona Muntelui Mic este o zona privilegiata, fiind o zona in care zapada dureaza pana la 6 luni pe an.

Zona Poienii Marului a fost locuita inca din antichitate, fapt atestat de vestigiile arheologice gasite aici: altarul pagan ce se afla la 1200m altitudine pe versantul de nord al Muntelui Mic. Legende legate de comoara regelui dac Scorill, ascunsa intr-o pestera in imprejurimile poienii se mai aud si astazi. In 1936 Poiana Marului si Muntele Mic sunt decretate statiuni turistice.

Rezervatia ornitologica Satchinez s-a format dupa desecarea mlastinilor de mare intindere si regularizarea Tisei si a pricipalelor rauri din campia banateana.